Secundele din viața noastră

La o predică de duminică, un preot care își serba aniversarea a 60 de ani de preoție și-a calculat secundele dedicate în slujba Domnului. Sigur că a ieșit o sumă impresionantă, iar apoi a început să povestească cum le-a trăit. Nu am mai auzit pe nimeni să își calculeze secundele, așa că am devenit curioasă să le aflu și pe ale mele, și chiar dacă sună a exercițiu copilăresc (sau pentru mulți, inutil), cred că are și o parte motivantă în el.

Voi începe cu un calcul personal și apoi voi încerca să reflectez asupra rezultatului.

Câteva date utile:

O oră – 3600 secunde
O zi – 86400 secunde
Februarie 28 de zile – 2.419.200 secunde
Februarie 29 de zile – 2.505.600 secunde
O lună de 30 de zile – 2.592.000 secunde
O lună de 31 de zile – 2.678.400 secunde
Un an normal – 31.536.000 secunde
Un an bisect – 31.622.400 secunde

Până în 2012 am trăit 20 de ani, dintre care 14 ani au fost normali și 6 ani au fost bisecți (1992, 1996, 2000, 2004, 2008, 2012), dar calculez anul 1992 din luna și ziua în care m-am născut =>

24 zile în octombrie + 29 zile în noiembrie + 31 zile în decembrie = (24 * 86.400) + (29 * 86.400) + (31*86.400) = 2.073.600 + 2.505.600 + 2.678.400 = 7.257.600 s

Ceilalți ani bisecți = 5 * 31.622.400 = 158.112.000 s

Anii normali = 14 * 31.536.000 = 441.504.000 s

Adunând, pana în 2012 am trăit 606.873.600 s. Calculând până în momentul de față și anul 2013, rezultă =>

Aproximativ 6 luni = 3 luni cu 31 de zile, 1 lună cu 28 de zile, 1 lună cu 30 de zile și 19 zile din iunie

Așadar: 3 * 2.678.400 = 8.035.200 + 2.419.200 + 2.592.000 = 10.454.400 + (19 * 86400) = 10.454.400 + 1.641.600 = 12.096.000 s

Adunând cei 20 de ani cu 5 luni și 18 zile, rezultă că până la miezul nopții am trăit 618.969.600 de secunde. O sumă… drăguță.

Întrebarea e ce am făcut în toate secundele de până acum? Cum le-am prețuit? Le-am dat importanță?

Sigur că nu le-am dat așa mare importanță, cine se gândește la secundele trăite? De obicei, avem tendința să ne gândim la minute, ore, luni, ani. Ne ferim de lucruri mărunte, dar totuși multora ne place zicala trăiește clipa. Atunci mă gândesc: câți dintre cei care spun asta sau au un asemenea motto se gândesc la clipă ca la secundă? Nu prea mulți. Majoritatea aseamănă clipa cu momentul, cu ceva ce presupune pe puțin câteva minute sau ore, uneori și luni.

De ce ar trebui să ne gândim și la secunde? Pentru că atunci când ne dedicăm o anumită perioadă unui scop care pare nesemnificativ, după împlinirea lui avem tendința să nu îl considerăm important, să spunem că nu a contat atât de mult, să nu îl valorificăm doar din cauză că a durat relativ puțin și asta ar fi putut face oricine. Ei bine, treaba nu stă așa! Dacă am calcula acel puțin în secunde, am fi mai grijulii cu timpul nostru și mai mândri de munca noastră pentru că am realiza, de fapt, cât de mult înseamnă puținul din ziua de azi și cum mulți îl pierd cu nimicuri. Un bun exemplu sunt sportivii care se luptă pentru câteva secunde tocmai pentru că munca lor să nu fi fost în zadar; ei știu că e posibil să piardă la diferențe aparent minimale și au mereu în minte valoarea secundelor.

Se pare că am ceva secunde trăite până azi. Printre primele 200 de mii mă jucam și descopeream lumea, următoarele 200 de mii am început să o învăț și mai mult și să descopăr firea umană, iar în rest am realizat că e important să ai pasiuni, să ai prieteni adevărați (chiar dacă puțini – pentru că nu contează cantitatea lor, ci calitatea), să nu uiți de cultura generală, să respecți, să nu iubești pe oricine (pentru că da, nu toți îți merită sentimentele), să te maturizezi (dar totuși să rămâi copil), să nu lași pe alții să decidă în locul tău pentru viața ta și să te hotărăști odată cam ce vrei să faci cu ea.

Recunosc că multe secunde le-am pierdut degeaba, dar încerc să recuperez. Mai am milioane (chiar miliarde) de secunde în față în care, dacă urmez ce am învățat în ultimele 200 de mii de secunde și ce mai acumulez pe parcurs, voi putea să fac un calcul mulțumitor mai târziu, nu doar prin cantitatea lui, ci și prin calitatea lui.

Nu știu dacă veți face și voi un calcul asupra secundelor din viața voastră, dar important e să realizați că sunt multe. Și da, nu e un lucru nou, dar e bine să meditați puțin la ce ați făcut cu ele.

Vă doresc secunde cât mai productive! :)

Anunțuri

8 gânduri despre &8222;Secundele din viața noastră&8221;

  1. O sa incep prin a-ti spune felicitari… un articol extrem de interesant atat ca si subiect, cat si ca abordare. Insa, sincer, imi este greu sa spun ca sunt sau nu sunt de acord cu tine… si o sa explic de ce.

    Pe de o parte, ai foarte mare dreptate, viata e facuta din secunde sau hai, minute, ca o secunda parca totusi e prea putin. Si, daca e sa incerci sa inchizi ochii si sa-ti derulezi viata pe repede inainte o sa vezi ca in minte iti vine exact asemenea momente, nu perioade lungi de timp – in cazul meu… prima data cand am pus mana pe o chitara, prima data cand am pus piciorul pe un varf de munte, pamantul vazut de acolo de sus, prima zi de liceu, primul job, primul cantec compus, primul sarut, primul concert, primul bis, un accident, bucuria cand am realizat ca traiesc, tristetea cand am realizat ca nu conteaza, prima vizita la mormantul ei, primul meci de box, prima victorie, prima zi de facultate, primul salt cu parasuta, pamantul vazut si mai de sus, ultimul cantec compus, ultimul concert, ultimul bis, prima medalie, prima infrangere, ultimul meci, prima suta de mii (pentru ca la milion inca nu am ajuns :P), prima tradare, Mont Blanc… o multime de momente care formeaza puzzleul vietii mele.

    Pe de alta parte, in spatele multor din aceste momente stau mii, zeci de mii, poate sute de mii de alte secude de munca… secunde anonime de care astazi nu-mi amintesc, dar care, cumulate au facut posibile ca acele secunde de care imi amintesc sa fie posibile.

    De asta zic… e important sa traim si sa apreciem clipa, sa nu risipim nici o secunda din viata noastra. Insa, pe de alta parte, nu putem sa traim doar in prezent, trebuie sa avem si un scop mai departat decat acum sau acus…

    • Ca de obicei, un răspuns complex, care vine ca o completare pentru articol. :) Sunt de acord cu tine, nu mi-am exprimat părerea radical încât să conteze numai secundele, doar aM vrut să pun accent și pe ele. Sigur că trebuie să avem un scop în viitor, dar pentru asta trebuie să băgăm în seamă și prezentul și uneori avem de-a face cu secundele.

  2. Ha, amuzant. Și eu am dat peste ideea asta acum ceva timp și știu că m-am apucat de calculat. Dar eu mi-am numărat zilele, nu secundele și mi-am închipuit numărătoarea pe un ceas cu cifre roșii. Tot pe ideea asta e și Memento mori, în traducere Adu-ți aminte de moarte. Oricât de bună e ideea, poate fi folosită și în sens negativ. Pentru că unii s-ar putea gândi că trebuie să facă cât mai multe nebunii în timpul care le-a rămas.

    • :)) Eu nu cred că mi-am închipuit ceva, în afară de un număr mare de secunde. Dar da, poate fi luată și negativ, dar nu cred să ai aibă atât de mult efect pentru că metoda asta nu îți spune cât mai ai de trăit, ci doar cât ai trăit. Am mai văzut site-uri cu aplicații ca să îți afli data morții și cred că alea sunt cele mai negative, pe lângă nebuniile care îți vin în cap te pot face să apelezi la autosugestie fără să îți dai măcar seama.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s