Călare pe un cal de vis

Sâmbătă a fost o zi frumoasă. :) Nu că nu ar fi multe, dar asta a avut ceva special. Dis de dimineață (cu trezire la 6:30…ce face vacanța din studenți) m-am alăturat bloggerilor din Iași și am pornit spre o mini excursie (primul meu blog trip), numită Cheese & Wine Blogging Trip. Oferită de Icar Tours, a avut rolul de a ne destinde și a ne arăta câte locuri frumoase (și nedescoperite) are țara noastră.

Ne-am întâlnit la Palatul Culturii, de unde am luat autocarul și am pornit spre prima destinație, Moșia Cai de Vis, din Botoșani. Nu pot să vă zic ce diferență e între locul acela și oraș… o liniște superbă, aer curat. Ce să mai, o frumusețe! :) De îndată ce am ajuns am fost ghidați de actorul Daniel Badale, un om extraordinar. Am râs cu poftă la fiecare frază a sa. Așa oameni tot să mai întâlnești! Ce mi-a plăcut să văd a fost că aproape toți de la moșie erau desculți. :D E clar un loc unde te poți simți ca acasă, unde pământul și iarba proaspătă îți e covor.

Ne-au fost prezentați căluții de la moșie (unii foarte prietenoși), văcuțele, apoi am vrut să vedem și caprele, dar se pare că ele nu pe noi, pentru că erau la plimbare. Când să ne îndreptăm spre degustări hop și un pui de căprioară de prin fân. Pot să spun că m-am îndrăgostit! Și nu am fost singura… așa de drăguț a fost! Fiind de la oraș, vă dați seama ce frumos a fost să văd unul în realitate și să îl mângâi. Săracul pui abia se ținea pe picioare și era debusolat, nu știa de ce toată lumea se pozează cu el și îl tot atinge. Foarte drăguț momentul. :)

Ne-am despărțit cu greu de puiul de căprioară și am mers să degustăm brânzeturile. Foarte bune! În special cele cu paprika și cele simple, pe gustul meu. După acestea, a urmat și degustarea de vinuri de la Gramma. A fost prima mea degustare, dar chiar am simțit diferența. Am degustat Aligote, Fetească Regală și Cuvee Vișan. Cel mai mult mi-a plăcut Feteasca Regală, e mai dulceag, dar și celelalte au fost pe măsură. Povestea vinurilor ne-a fost spusă de domnul Marius Cristian, la care au mai fost adăugate câteva vorbe de Marius Olteanu, cel ce deține casa de vinuri Gramma.

După degustare, Vlad Iftime, unul din deținătorii moșiei, ne-a spus povestea locului, începută de la doi cai, apoi continuată cu găsirea pământului, construirea moșiei, ridicarea numărului de cai, originea lor și tot felul de lucruri interesante, pe care ai vrea să le auzi într-o atmosferă relaxantă. Apoi fratele său, Șerban, ne-a prezentat casa, cu cele 4 camere pentru cazare, numite după anotimpuri și decorate conform acestora.

Cel mai așteptat moment a fost echitația. Pentru prima dată am călărit (bineînțeles, sub instrucție) și mi-a plăcut foarte mult, chiar dacă la început șovăiam în a urca sau nu pe cal. Eu am urcat pe Kali, cel mai blând cal (obișnuit mai mult cu începătorii și copiii), iar în timp ce călăream ”am luat” la întrebări instructorul. Am coborât (și urcat) cu bine de pe armăsar și după ce mi-am luat la revedere am continuat să îi privesc pe ceilalți, care mai de care entuziasmați, cum se încumetă la călărie. Cu dor (deja!) am plecat de acolo, dar am promis să spun și altora ca să se bucure și ei de aceste experiențe pe viitor.

Pentru că după atâtea activități stomacul își face de cap, următoarea destinație a fost Hotelul Belvedere din Botoșani. Prânzul a fost foarte gustos (și copios, m-am mirat de cât am mâncat), iar locația foarte frumoasă. După o astfel de masă, ne-am pus înapoi în autocar, unde pe mulți ne-a cam furat somnul…

Am ajuns și la  Muzeul Viei și al Vinului din Hârlău. Acolo ni s-au prezentat obiceiurile și datinile străvechi, cum se făcea vinul odinioară, iar unii au și cumpărat câte o sticlă de vin bun. În muzeu am trecut prin 3 camere, reprezentând fiecare etapele importante din viața omului, nașterea, căsătoria și moartea, apoi am văzut diverse teascuri de pe vremuri, vase din ceramică, vinuri vechi și multe altele, pe care le puteți descoperi dacă veți vizita muzeul.

La plecare am făcut popas la o fântână, unde s-a lăsat și cu o bataie cu apă (se putea altfel?), iar după ce s-au mai liniștit apele, în autocar am avut parte de niște audiții vechi și de nelipsitul hit (presupun că este deja, dacă nu, va fi), dat pe replay de foartee multe ori, încât chiar mi-a sărit somnul și m-am trezit cântând Vara nu dorm.

Am ajuns înapoi în Iași, după o zi minunată, în care am descoperit o mică parte din meleagurile românești. Mulțumiri celor de la Icar Tours, care vor să promoveze și România, nu numai țările din afară, pentru că da, am mai spus-o și o voi mai spune, avem cu ce! :D

Vă recomand cu tot dragul să pășiți în această zonă, ba chiar în întreaga Românie, înainte de a gândi la o excursie în străinătate. Nu zic să stăm numai în țara noastră, dar chiar merită vizitată, mai ales că ne găzduiește și ne face mândri de ea, când ne gândim la minunatele peisaje și la istorie.

A mai fost cineva prin aceste locuri? :)

PS: articol scris sub ”supravegherea” lui Connect-R. :))

Foto

Anunțuri

3 gânduri despre &8222;Călare pe un cal de vis&8221;

  1. Pingback: Susțin un om pentru oameni « Un loc liniştit

  2. Pingback: Moșia Cai de Vis – crâmpeiul de rai din Vârful Câmpului

  3. Pingback: Cheese & Wine Blogging Trip – o zi cu de toate! | Icar Tours. Din pasiune pentru turism

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s